Istoricul localităţii

 

Istoricul comunei Recea este strâns legat de istoricul zonei Ţara Făgăraşului. În 1765, satul a fost parţial militarizat şi a făcut parte din Compania a IX a de graniţă a Regimentului I de Graniţă de la Orlat până în 1851, când a fost desfiinţat.

 

Recea de astăzi a rezultat prin comasarea aşezărilor Vaida Recea (în germană Waywodretschen, în traducere: Recea Voivodală) şi Telechi- Recea (în maghiară Telekirecse), cunoscută şi ca Recea Telechiană. Comasarea a avut loc după cel de-al doilea război mondial.

 

Săpăturile arheologice efectuate de mulți cercetători au evidențiat urmele existenței umane pe aceste locuri începând din Paleolitic, în urmă cu 6000 ani, continuând neoliticul, epoca bronzului, epoca fierului.


Din perioada 700-800 î.e.n. - epoca bronzului s-au descoperit în multe localități din zonă, printre care și pe teritoriul comunei Recea, la Săvăstreni, fragmente ceramice, topoare, brățări, seceri, lanci, coifuri, spade, cupe de bronz.


În perioada 800 î.e.n.-106 e.n., epoca fierului, arheologii pe baza descoperirilor au ajuns la concluzia că în Țara Oltului existau, în epoca dacică, patru tipuri de așezări: cetăți, triburi, sedii ale unor garnizoane militare și sate dacice nefortificate.


Dupa anul 271, timp de aproape 700 de ani, Țara Făgărașului ca și întreg teritoriul național, începe să fie cutreierat de popoarele migratoare iar în anul 1150 regatul maghiar ajunge pe linia Oltului; din anul 1464 până în anul 1690 Țara Făgărașului se află sub stăpânirea regilor unguri și apoi a prinților ardeleni. Din aceasta perioadă dateaza și prima atestare documentara a localităților Recea și Berivoi (anul 1486), Săsciori (anul 1432) și Dejani (anul 1452).

Înapoi